Romantic FM MENIU
IONESCU SI CIORAN IN ACADEMIE
Noutati

IONESCU SI CIORAN IN ACADEMIE

27 Noiembrie

Dramaturgul Eugen Ionescu, de la nasterea caruia se implinesc 100 de ani, si filosoful Emil Cioran au fost numiti post-mortem membri ai Academiei Romane, a anuntat academicianul Marius Sala, potrivit Mediafax.

Anuntul a fost facut in timpul unei sedinte de omagiere a lui Eugen Ionescu, organizata cu ocazia centenarului dramaturgului, care s-a nascut pe 26 noiembrie.
La eveniment au fost prezenti academicieni, precum Eugen Simion, Ion Paun Otiman, Radu Beligan, dar si ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul.

"Spiritul sau poate fi linistit, pentru ca Academia Romana nu il va uita", a spus Sala, anuntand ca Eugen Ionescu a fost numit, post-mortem, membru al Academiei Romane, alaturi de Emil Cioran (1911 - 1995). Cei doi scriitori romani se alatura  altor intelectuali deveniti academicieni post-mortem, precum Constantin Noica (1990), Mircea Eliade (1990) si Nichita Stanescu (1990).

Eugen Ionescu (26 noiembrie 1909, Slatina - 28 martie 1994, Paris), cunoscut in afara Romaniei sub numele de Eugene Ionesco, a fost un scriitor de limba franceza originar din Romania, protagonist al teatrului absurdului si membru al Academiei Franceze. Primele aparitii ale lui Eugen Ionescu sunt in limba romana, cu poezii publicate in revista Bilete de papagal (1928-1931) a lui Tudor Arghezi, articole de critica literara si o incercare de epica umoristica, "Hugoliada: Viata grotesca si tragica a lui Victor Hugo". Volumul de debut este unul de versuri si se numeste "Elegii pentru fiinte mici". Cele mai de seama scrieri in limba romana raman eseurile critice, reunite in volumul intitulat "Nu!", premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu, pentru "scriitori tineri needitati".

Prima  piesa de teatru, "Cantareata cheala/ La Cantatrice Chauve", a fost reprezentata pe 11 mai 1950 la Theatre de la Huchette, in regia lui N. Bataille, fiind primita cu raceala de public si de critica. Teatrul cel mai de seama al Frantei, La Comedie Francaise, prezinta in 1966, pentru prima data, o piesa de Ionescu, "Setea si Foamea", si apoi piesa "Regele moare". Anul 1970 ii aduce o importanta recunoastere: alegerea sa ca membru al Academiei Franceze, devenind prin aceasta primul scriitor de origine romana cu o atat de inalta distinctie.

In anul 2009 opera lui Eugen Ionescu este celebrata in mod oficial in intreaga lume, la propunerea Romaniei si a delegatului permanent la UNESCO, criticul literar Nicolae Manolescu. Cu aceasta ocazie, fiica scriitorului, Marie-France Ionesco, posesoare a drepturilor de autor, a protestat fata de prezentarea lui Eugen Ionescu ca autor roman, argumentand ca toate piesele acestuia au fost scrise in limba franceza.

Emil Cioran s-a nascut la Rasinari, judetul Sibiu. Prima lui carte aparuta, in 1934, in Romania, "Pe culmile disperarii", a fost distinsa cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitati si premiul Tinerilor Scriitori Romani. Succesiv au aparut: "Cartea amagirilor" (1935), "Schimbarea la fata a Romaniei" (1936), "Lacrimi si sfinti" (1937). Cel de-al doilea volum, "Schimbarea la fata a Romaniei" a fost autocenzurat in editia a doua, aparuta la inceputul anilor '90, autorul insusi eliminand numeroase pasaje considerate extremiste, "pretentioase si stupide".

In 1937, Emil Cioran pleaca in Franta, cu o bursa a Institutului Francez din Bucuresti. Dupa o scurta intoarcere in tara (doua luni) in 1940, el paraseste pentru totdeauna Romania si se stabileste la Paris. Din acest moment, Cioran va publica numai in limba franceza, operele lui fiind apreciate nu numai pentru continutul lor, dar si pentru stilul plin de distinctie si finete al limbii. In 1949 ii apare la editura Gallimard - care va publica mai tarziu majoritatea cartilor sale - prima lucrare scrisa in limba franceza, "Precis de decomposition (Tratat de descompunere)", distinsa in 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran refuza toate distinctiile literare care i-au fost atribuite.

Emil Cioran a locuit la Paris in Cartierul Latin, pe care nu l-a parasit niciodata. A trait mult timp retras. In schimb, a cultivat darul conversatiei cu numerosii sai prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu, Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a intretinut o vasta corespondenta, dezvaluindu-se ca un remarcabil autor epistolar. foto: renne.ro

ÎNAPOISUS
Pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe site-ul nostru, GRUPUL MEDIA CAMINA (G.M.C) utilizează fișiere de tip cookie. Prin continuarea navigării pe site sau prin apăsarea butonului “Am înțeles”, sunteți de acord cu stocarea cookie-urilor primare și terțe. Mai multe informații găsiți în secțiunea Politica de Confidentialitate